Raport: Nivelul democraţiei în lume şi rolul mass-media în promovarea acesteia

DEUTSCHE WELLE (29 octombrie 2008)

Realizator Ana Maria Fisher: Fundaţia Konrad Adenauer a publicat la Bewrlin cel mai recent studiu despre nivelul democraţiei în lume şi rolul mass-media în promovarea acesteia. În România, deşi peisajul mediatic este unul foarte divers, atât audiovizualul, cât şi presa scrisă suferă încă din cauza efectelor perioadei comuniste - sunt de părere autorii lucrării. Cu detalii din Berlin, Lavinia Piţu

Reporter Lavinia Piţu : România mai are drum lung de parcurs până la un peisaj mass-media consolidat - sunt de părare autorii studiului publicat la Berlin de Fundaţia Konrad Adenauer. Aceştia găsesc îngrijorătoare atât anumite decizii legale în România care duc la îngrădirea libertăţii presei, cum ar fi incriminarea insultei şi calomniei, cât şi aspecte informale, ca influenţa politicului în conţinutul media. Autorii studiului au mai subliniat ca fiind problematice concentrarea proprietăţii trustrurilor de presă, prezenţa în branşă a unor foşti informatori ai Securităţii, persecutarea jurnaliştilor critici la adresa unor activităţi politice şi implicarea proprietarilor media în procesul editorial. Un alt fenomen, mai accentuat în presa românească decât în cea a altor ţări din Europa este tabloidizarea. În cazul mass-media private însă, satisfacerea cerinţelor publicului este scopul principal al funcţionării acestora, în condiţiile în care finanţarea se obţine prin publicitate. Teoria gratificării audienţei a fost dezvoltată încă din anul 1974 de către J. Blumler şi E. Katz, specialişti în ştiinţele comunicării. Aceştia condieră că audienţa joacă un rol activ în alegerea şi folosirea produselor media, caracteristicile publicului fiind determinante pentru direcţia adoptată de mass-media. Thomas Hinrichs, redactor şef la Departamentul de ştiri al televiziunii ARD din Berlin, a declarat: "Atunci când televiziunea este nevoită să vândă spaţiu publicitar din motive comerciale, este legitim ca aceasta să transmită programe de care publicul este interesat". Interdependenţa între mass-media şi public, dar şi între mass-media şi celelalte substraturi sociale conferă presei şi audiovizualului un rol central în evoluţia societăţilor democratice sau a celor în tranziţie. În procesul tranziţiei de la un regim totalitar la democraţie, mass-media au o funcţie duală, aceea a propriei restructurări şi a expunerii progresului democratic. Funcţia democratic participativă a mass-media, în care acestea sunt considerate a patra putere în stat, presupune articularea interesului şi opiniilor cetăţenilor în problemele politice şi motivarea lor în a participa la procesul decizional, însă dominaţia politicului asupra mass-media a fost un fenomen comun în anii '90 în toate fostele sate comuniste din Europa de Est. Deşi constituţiile adoptate după căderea comunismului au oferit o bază normativă pentru a redefini rolul pe care comunicarea de masă îl joacă într-un regim democratic, efectele vechilor mecanisme politice au rămas vizibile pe termen lung. Chiar şi în condiţiile în care în ultimele două decenii s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte libertatea şi diversitatea mass-media, Christiana Christova şi Dirk Förger, autorii studiului Fundaţiei Konrad Adenauer, consideră că: "România suferă încă din cauza efectelor erei comuniste". ...