Ţiganii, Istoria unui popor european

AGERPRES

Editura Humanitas a lansat, duminică, în cadrul Târgului de carte Gaudeamus audiobook-ul 'Ţiganii. Istoria unui popor european' de Angus Fraser în lectura publicistului Emil Hurezeanu. Prezent la lansare, Hurezeanu a prezentat audiobook-ul menţionat, dar şi avantajele acestui nou format prin care oamenii pot 'auzi' o carte. ' Cum stăm tot mai mult în trafic (...) e bine să ai în loc de manele cărţi interesante, de literatură, poezii. (...) Acest gust pentru citit se recâştigă auzind cărţile', a spus Emil Hurezeanu. El a explicat că pentru români cartea lui Fraser este şi mai interesantă, dat fiind că în România trăieşte cea mai importantă minoritate de ţigani din lume. 'Noi, spre deosebire de alte popoare europene, am avut o legătură foarte strânsă cu ţiganii într-un mod foarte dureros pentru ei. Dacă azi centrul istoric al Bucureştiului este probabil singurul centru istoric al unei mari capitale europene populat în proporţie de 70% de romi este pentru că ţiganii au suferit în România de când s-au stabilit aici, la sfârşitul evului mediu, şi până la dezrobire, cea mai lungă şi mai cruntă robie. Cea mai lungă perioadă de robie a ţiganilor în Europa a fost în Principatele Române', a arătat Hurezeanu. La eveniment a participat şi istoricul Neagu Djuvara care a recomandat lucrarea 'Ţiganii. Istoria unui popor european' tuturor celor care vor să cunoască mai bine această problematică. Totuşi, Djuvara a adus şi o serie de critici cărţii, dezvăluind două din neajunsurile sale. 'Prima este că vrea să fie atât de obiectiv încât pentru fiecare semn de întrebare - şi sunt multe semne de întrebare - el (autorul - n.red.) ne dă toate explicaţiile care s-au dat, dar nu ia atitudine. Or, un adevărat istoric totuşi trebuie să tragă şi el o concluzie (...) sau chiar el însuşi să vină el cu o ipoteză, nu să-mi înşire mie toate ipotezele care s-au enumerat. Asta pe mine m-a decepţionat', a explicat Neagu Djuvara. A doua critică a istoricului e legată de lipsa lucrărilor româneşti din bibliografia cărţii lui Angus Fraser, cu excepţia unei lucrări a lui Mihail Kogălniceanu din 1837. 'E foarte onestă cartea lui Kogălniceanu, dar să-mi vii cu o bibliogafie românească de acum 150 de ani e cam subţire', a spus Djuvara. În opinia sa, lipsa bibliografiei româneşti este şi motivul pentru care cartea lui Fraser are unele lacune, cum ar fi explicarea etimologiei cuvântului 'ţigan', care în opinia lui Djuvara s-a răspândit în Europa pe filieră românească. Audiobook-ul 'Ţiganii. Istoria unui popor european' a fost comentat şi de scriitorul Gabriel Liiceanu. Înţelegerea ţiganilor este, potrivit lui Liiceanu, principalul motiv pentru care românii ar trebui să citească sau să 'audă' cartea lui Angus Fraser. 'Câtă vreme nu cunoşti un lucru, nu-l stăpâneşti cu adevărat. Noi nu ne cunoaştem partenerii de existenţă, cei pe care i-am adus aici sub formă de sclavi şi pe care astăzi îi suferim în forme diverse şi care parcă aruncă totul spatele lor. A cunoaşte istoria acestei minorităţi majore (...) este o faptă de cultură, de conştiinţă (...) Cartea asta îţi trece în revistă soluţiile pe care le-au găsit populaţiile din Europa occidentală când au fost confruntate cu fenomenul ţigănesc', a spus Liiceanu.

MEDIAFAX/Emil Hurezeanu: Ţiganii au suferit în România cea mai lungă şi cea mai cruntă perioadă de robie

Emil Hurezeanu, naratorul primelor două audiobook-uri din seria "Ţiganii - Istoria unui popor european", a declarat sâmbătă, la lansarea lucrării, că ţiganii au avut, în România, "cea mai lungă şi cea mai cruntă perioadă de robie". Seria de audiobook-uri "Ţiganii - Istoria unui popor european" urmează să conţină opt CD-uri, pe care diferite personalităţi citesc din lucrarea omonimă semnată de Angus Fraser. Primele două CD-uri, în lectura lui Emil Hurezeanu, au fost lansate în ultima zi a Târgului de Carte Gaudeamus. "O astfel de carte este importantă pentru noi, pentru că noi am avut o legătură strânsă cu ţiganii. Centrul Istoric al Bucureştiului este populat în proporţie de 70 la sută de către romi. (...)Ţiganii au suferit cea mai lungă şi mai cruntă perioadă de robie în România", a declarat Hurezeanu, care a descris cartea ca fiind "foarte plicticoasă, dar foarte interesantă". Angus Fraser descrie, în volumul său, drumul ţiganilor de la trecerea lor prin Orientul Mijlociu până la stabilirea lor în Balcani. Şi Gabriel Liiceanu a fost de acord cu Emil Hurezeanu: "Noi nu ne cunoaştem partenerii de existenţă. (...) A cunoaşte istoria acestei minorităţi majore este o faptă de cultură, de conştiinţă. Vreau măcar să înţeleg de ce s-a întâmplat aşa ceva. Cartea asta îţi spune care sunt soluţiile pe care le-au găsit popoarele occidentale. România nu va face faţă singură acestei probleme. Îmi pun nădejdea în Europa Unită", a spus directorul general Humanitas. La lansare au mai participat, de asemenea, Neagu Djuvara şi Vlad Russo. Cea de-a XV-a ediţie a Târgului Gaudeamus (19 - 23 noiembrie) este organizată de Societatea Română de Radiodifuziune, în parteneriat cu Automobile Dacia, bibliofagia.ro, magazinultau.ro, RCS&RDS, Bancpost, Xerox România şi Metrorex. Suprafaţa pe care se desfăşoară evenimentele la târg este de 14.000 de metri pătraţi, aproape de capacitatea maximă a Pavilionului. Numărul expozanţilor este de peste 400, 40% dintre aceştia reprezentând edituri româneşti. Pentru a opta oară consecutiv, Târgul de Carte Gaudeamus este transmis online, cu sprijinul RCS&RDS, furnizor oficial de internet al manifestării. Accesul general al vizitatorilor este permis pe baza biletelor de intrare, în valoare de 3,5 lei, care vor fi folosite pentru tombola Gaudeamus. Elevii, studenţii, cadrele didactice, membrii de uniuni ale scriitorilor şi jurnaliştii au acces gratuit în cadrul evenimentului. Printre premiile câştigate la tombolă şi oferite de partenerii evenimentului se numără un automobil Dacia Sandero, un laptop şi un radio cu MP3 player. Sumele rezultate din vânzarea biletelor sunt destinate finanţării parţiale a proiectului "Un Nobel pentru România", iniţiat de Radio România cu prilejul ediţiei din 2006 a Târgului de Carte Gaudeamus. Este vorba de finanţarea unor debuturi literare sau traducerea unor volume în diferite limbi străine, fapt care poate ajuta la promovarea literaturii române în străinătate. Fondurile obţinute anul trecut din vânzările de bilete - aproximativ 8.000 de lei - vor fi folosite pentru finanţarea parţială a traducerii în limba germană a volumului "Cel mai bun roman al tuturor timpurilor", de Daniel Bănulescu. Proiectul care va beneficia de finanţare din banii obţinuţi anul acesta din vânzarea de bilete va fi anunţat pe 24 noiembrie, în cadrul galei Premiilor Gaudeamus. Gala va avea loc pe 24 noiembrie, în foaierul Sălii de Concerte "Mihail Jora" a Radio România. Cu acest prilej vor fi decernate cinci trofee Gaudeamus şi premiul pentru cea mai râvnită carte a târgului. Printre trofeele Gaudeamus oferite la finalul târgului se numără Premiul de excelenţă, în valoare de 3.500 de lei, şi premiul Miss Lectura.