Disputata moştenire literară a lui Kafka ar putea aparţine Bibliotecii Naţionale a Israelului

Disputata moştenire literară a lui Franz Kafka ar putea aparţine Bibliotecii Naţionale a Israelului, potrivit unor documente care pun la îndoială calitatea de executori legali a celor două surori ce i-au moştenit pe Franz Kafka şi pe biograful acestuia, Max Brod, informează Haaretz. Una dintre surori, Eva Hoffe, a făcut apel la o decize a curţii, din urmă cu două luni, care cerea ca seiful în care erau păstrate manuscrisele scriitorului să fie deschis. Hoffe şi-a motivat acţiunea spunând că prezentarea manuscriselor ar putea provoca "pierderi financiare imense" şi dăuna negocierilor pe care le desfăşura pentru a vinde moştenirea unei arhive literare germane. Surorile Eva Hoffe şi Ruti Wisler păstrează manuscrisele celor doi scriitori cehi în cinci seifuri din Tel Aviv. Luna trecută, Tribunalul Familiei din Tel Aviv le-a dat celor două surori un termen de 15 zile în care să ajungă la un aranjament cu Biblioteca de Stat şi cu Biblioteca Naţională în ceea ce priveşte manuscrisele. Anul trecut, printr-un ordin al curţii, s-a cerut deschiderea seifurilor în termen de două săptămâni şi efectuarea unui inventar, pentru a se decide dacă unele materiale rămân în custodia unor persoane private sau ar trebui transferate la Biblioteca Naţională sau la arhiva literară din Germania. Avocatul lui Hoffe a declarat în apel că deschiderea seifurilor ar reduce considerabil suma care ar putea fi primită pentru manuscrise. Mai mult, avocatul a susţinut că un asemenea act ar putea încălca şi dreptul la viaţă privată al lui Kafka şi al lui Brod, dar şi drepturile lui Hoffe şi ale mamei sale, Esther, care a fost secretara lui Brod. Manuscrisele lui Franz Kafka, salvate de nazişti de către biograful Max Brod, în Cehoslovacia anului 1939, au constituit un obiect de dispută în tribunalele israeliene, între fiicele secretarei biografului lui Kafka, Arhivele Literaturii Germane, Biblioteca Naţională din Israel şi proprietarul cotidianului israelian Haaretz, Amos Schocken. Esther Hoffe, secretara lui Max Brod, care a administrat averea acestuia până la moartea ei, în 2007, la vârsta de 101 ani, a vândut manuscrisul romanului "Procesul" în Germania, pentru aproximativ două milioane de dolari. În prezent, Biblioteca Naţională din Israel cere Germaniei să predea acest manuscris. Nu se ştie deocamdată ce se află în cele cinci cutii bancare, însă experţii se aşteaptă că descopere multe manuscrise, jurnalul şi scrisori ale lui Max Brod, scrisori de la Dora Diamant, cea din urmă iubită a lui Kafka, ce ar putea să ofere noi detalii despre viaţa celebrului scriitor. În opinia experţilor, aceste cutii bancare ar putea conţine foarte bine şi manuscrise, scrisori sau schiţe scrise chiar de Kafka. Cu o lună înainte de emiterea deciziei de deschidere a seifurilor, un tribunal din Tel Aviv l-a desemnat pe Shmulik Cassouto, senior partner la firma de avocatură Cassouto-Noff din Tel Aviv, drept executorul testamentar al averii lui Max Brod. Cassouto a fost desemnat în această funcţie după ce mai mulţi candidaţi au eşuat în încercarea lor de a obţine cheile seifului de la Jeshayah Etgar, avocatul Evei Hoffe, fiica lui Esther Hoffe, care deţine împreună cu sora ei, Ruth Wisler, drepturile asupra acestor cutii bancare. Mama lor, Esther Hoffe, a refuzat să spună ce conţin cutiile bancare, în ciuda numeroaselor cereri primite din partea cercetătorilor, arhiviştilor şi academicienilor din Israel şi din străinătate. Cassouto şi avocatul său au dus o luptă înverşunată în justiţie pentru a obţine cheile acestui seif bancar. Ei au declarat că eforturile lor au fost de fiecare dată sabotate de Etgar, care a refuzat până în ultimul moment să le predea cheile, încălcând astfel ordinele judecătoreşti. Cassouto a depus o plângere în justiţie în care susţine că Etgar i-a spus că "îi va pune beţe în roate" în executarea deciziei judecătoreşti şi că acesta a evitat să se întâlnească cu ei. La trei zile după depunerea acestei plângeri, Etgar s-a întâlnit cu Cassouto şi cu avocatul acestuia, predându-i cheile de la trei cutii de la Bank Leumi din Tel Aviv şi de la două cutii bancare de la Discount Bank. Max Brod a fost prietenul, mentorul şi biograful lui Franz Kafka, scriitorul evreu de limbă germană născut în Praga, devenit faimos pe plan internaţional abia după publicarea postumă de către Brod a romanelor sale "Procesul" şi "Castelul", în anii 1920. Kafka suferea de o serie de afecţiuni fizice şi psihice şi, înainte de a muri, din cauza unor complicaţii apărute după ce scriitorul s-a îmbolnăvit de tuberculoză, în 1924. Acesta i-a lăsat toate documentele şi manuscrisele sale lui Max Brod, cerându-i biografului să distrugă manuscrisele rămase nepublicate după ce va muri. Max Brod nu a ţinut cont, însă, de ultima dorinţă a prietenului său şi a păstrat aceste manuscrise, pe care le-a salvat, în 1939, când s-a refugiat la Tel Aviv, după invadarea Cehoslovaciei de către trupele naziste. Brod a decedat la Tel Aviv în 1968 şi le-a lăsat prin testament secretarei sale, Ester Hoffe. Când aceasta a murit, în urmă cu doi ani, la vârsta de 101 ani, cele două fiice ale sale, Eva Hoffe şi Ruth Wiesler, au moştenit această colecţie de documente. Romanele şi nuvelele lui Kafka, inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a unui monstruos aparat birocratic ("Procesul", 1925, "Colonia penitenciară", 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenţei sale civice ("Castelul", 1926), fie dezintegrarea relaţiilor interumane ("Metamorfoză", 1915). Impresia de coşmar şi tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, în formă de parabolă, obsesivă.