Moderator: Ceremoniile comemorative de la Iaşi vor dura două zile. Vor participa supravieţuitori ai pogromului dar şi ambasadorul Statelor Unite în România, Mark Gitenstein, invitaţi din partea Ambasadei Germaniei, reprezentanţi ai Muzeului Holocaustului, din Washington, şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Reporter Violeta Cincu: Potrivit unui articol semnat de istoricul Adrian Cioflâncă, comunitatea evreiască din Iaşi, reprezenta, înainte de pogrom, jumătate din populaţia oraşului. Au lăsat mărturie, despre ceea ce s-a întâmplat atunci, supravietuitori ai pogromului, mai ales văduve şi orfani care şi-au pierdut părinţii atunci. Puţine au fost familiile de evrei care nu au pierdut nici măcar o rudă. Pogromul de la Iaşi a fost declanşat în 29 iunie 1941, ca urmare a ordinelor date de regimul Antonescu. La violenţe au participat militari, poliţişti, jandarmi români, soldaţi germani, legionari şi populaţie civilă din Iaşi. Populaţia evreiască masculină a fost masată la clădirea Chesturii, cu forţa sau atrasă cu pretextul că va primi permis de "liberă trecere". Primele mii de victime au căzut la poarta şi in curtea Chesturii, lovite în cap cu arma sau bâta, ori împuşcate. Peste noapte, cei rămaşi în viaţă au fost îmbarcaţi în două trenuri de vite, rămase în memorie ca "trenurile morţii". Primul tren s-a oprit la Călăraşi, iar al doilea la Podu Iloaiei, după ce au mers foarte încet, după trasee absurde, în bătaia nemiloasă a soarelui de vară. În total, au murit, conform datelor din istoriografia recentă, în jur de 14.000 de evrei.