Autorităţile de la Chişinău refuză acreditarea corespondentului Radio România Actualităţi

Ministerul moldovean de Externe a refuzat acreditarea corespondentului Radio România Actualităţi, Cristina Dumitrescu, fără ca ziarista să primească o explicaţie pentru aceasta, au declarat pentru NewsIn surse informate din mass-media de la Chişinău. Contactată de NewsIn, Cristina Dumitrescu a confirmat informaţia, dar a refuzat să facă orice fel de comentarii. Ziarista, care a mai fost corespondenta RRA în Republica Moldova între 2004 şi 2006, a declarat pentru NewsIn că a ajuns la Chişinău în urmă cu două săptămâni. Ea trimisese de la Bucureşti actele necesare acreditării în data de 11 octombrie şi şi-a depus cererea de acreditare în 13 octombrie la sediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, conform procedurii de acreditare a jurnaliştilor străini din capitala moldoveană. Cazul jurnalistei postului naţional de radio al României este cel mai recent dintr-o serie de "incidente" care au marcat în ultima vreme relaţiile dintre mass-media din Republica Moldova şi autorităţi, punând sub semnul întrebării intenţiile Guvernului de la Chişinău de a asigura cu adevărat libertatea de informare, unul dintre punctele unde Uniunea Europeană şi organizaţiile internaţionale neguvernamentale au semnalat nevoia unor îmbunătăţiri. Astfel, corespondentul NewsIn la Chişinău a primit acreditarea din partea autorităţilor moldovene la jumătatea lunii septembrie, după o jumătate de an de la depunerea cererii, în condiţiile în care termenul legal de examinare a solicitărilor de acreditare a jurnaliştilor străini în Republica Moldova este de o lună. Probleme la prelungirea acreditării a avut şi corespondentul TVR1 la Chişinău, care a obţinut documentul abia după publicarea unui articol în presă în care semnala acest fapt, iar corespondentul Rompres (Agerpres) a primit un răspuns favorabil după două luni de aşteptare. În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău au respins cererile de prelungire a acreditărilor în Republica Moldova pentru corespondenţii Reuters şi ITAR-TASS. Experţii locali şi cei internaţionali semnalează o creştere a presiunilor din partea puterii comuniste de la Chişinău asupra presei independente şi estimează că aceste presiuni s-ar putea amplifica şi degenera în abuzuri odată cu apropierea alegerilor din 2009. În ultimul an, mai multe publicaţii şi posturi de radio au semnalat că sunt împiedicate de autorităţi să-şi desfăşoare activitatea în regim normal. Procuratura Generală a intentat dosar penal redactorului-şef al cotidianului Timpul, Constantin Tănase, pentru instigare la ură interetnică într-un discurs rostit în cadrul unui miting organizat de opoziţie. Serviciul de Informaţii şi Securitate a cerut portalului de ştiri UNIMEDIA informaţii despre adresele IP ale vizitatorilor site-ului. Postul de radio Vocea Basarabiei a reclamat controale fiscale abuzive, iar cotidianului Jurnal de Chişinău i-au fost îngheţate conturile în urma unei decizii a instanţei de judecată, într-un dosar de calomnie. Câţiva tineri care au postat comentarii anticomuniste pe forumuri au rămas fără calculatoare şi riscă până la şapte ani de puşcărie. Mai recent, operatorul Pro TV Chişinău, Mihai Şambra, în vârstă de 21 de ani, a fost reţinut şi bătut de către doi poliţişti la începutul lunii octombrie. Alţi doi reporteri ai acestui post de televiziune au fost agresaţi de către poliţia din oraşul Orhei în timp ce asistau la o şedinţă de judecată. Pro TV Chişinău a reclamat aceste două abuzuri ale poliţiei la Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratura Generală şi cere pedepsirea persoanelor vinovate. Săptămâna trecută, doi deputaţi din Parlamentul moldovean au atacat în şedinţa plenară a Parlamentului postul privat de televiziune ProTV Chişinău, acuzându-l de manipulare, culpabilizarea statului şi provocarea cu premeditare a stărilor de instabilitate şi panică în societate. Unii experţi şi partide de opoziţie sunt de părere că, după eliminarea TVR1 din peisajul media moldovenesc, autorităţile de la Chişinău urmăresc de fapt închiderea postului ProTV Chişinău, iar campania de denigrare ar avea drept scop reducerea popularităţii şi credibilităţii postului, a cărui licenţă expiră la 21 decembrie. Retransmiterea TVR1 în Republica Moldova a fost sistată în toamna lui 2007, după ce autoritatea de reglementare în audiovizual a scos la concurs cea de-a doua frecvenţă naţională pe care era retransmis TVR1, în pofida faptului că SRTv deţinea o licenţă valabilă pentru utilizarea acestei frecvenţe până în 2011. Din peisajul media moldovean au dispărut de la 1 august, din motive de ordin economic însă, şi programele în limba română ale postului de radio BBC. Jurnaliştii şi politicienii de la Chişinău au regretat la unison închiderea serviciului de limbă română al BBC, fiind de părere că emisia către Republica Moldova trebuia menţinută, aşa cum s-a procedat în cazul Europei Libere, în condiţiile unor majore carenţe democratice la nivelul actualei guvernări comuniste. (27 oct 2008/ Luana Pavaluca)