APADOR-CH reclamă că proiectul noului Cod de procedură penală legiferează tortura/MEDIAFAX

APADOR-CH reclamă că proiectul noului Cod de procedură penală, adoptat de Guvern şi înaintat Parlamentului, legalizează tortura, tratamentele inumane şi degradante şi cere eliminarea articolului 100 care stipulează excepţii de la excluderea probelor obţinute ilegal dintr-un proces.

"APADOR-CH constată cu indignare că Guvernul României încearcă să legalizeze recurgerea la tortură şi tratamente inumane sau degradante. Proiectul noului Cod de procedură penală, adoptat de Guvern şi înaintat Parlamentului, prevede la articolul 100, alineatul 5 că «Probele derivate din probele prevăzute la alineatul 1(obţinute în mod nelegal) şi 3 (obţinute prin tortură, tratamente inumane sau degradante) nu se exclud, dacă probele obţinute în mod nelegal sunt folosite în condiţiile alineatului 2». Iar alineatul 2 permite folosirea probelor obţinute nelegal «în mod excepţional», cu precizarea ipocrită «atunci când prin aceasta nu este încălcat caracterul echitabil al procesului penal»", se arată într-un comunicat de vineri al ONG-ului.

APADOR-CH mai arată că tortura şi tratamentele inumane sau degradante sunt interzise în toate ţările membre ale Consiliului Europei şi în toate ţările care au ratificat Convenţia ONU împotriva torturii.

"Dreptul de a nu fi torturat sau supus unor tratamente inumane sau degradante este nederogabil. Nicio situaţie oricât de gravă ar fi – stare de război sau acte de terorism – nu permite recurgerea la aceste metode condamnabile", se mai precizează în documentul citat.

De asemenea, ONG apreciază prin alineatele 2 şi 5 din articolul 100, "Guvernul României încalcă obligaţiile pe care şi le-a asumat prin ratificarea documentelor internaţionale cu privire la protejarea drepturilor civile şi interzicerea torurii" şi anume, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Convenţia pentru Prevenirea Torturii, Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi Convenţia împotriva Torturii.

Totodată, APADOR-CH cere Guvernului României şi, în cazul în care nu-şi schimbă poziţia, Parlamentului României, să elimine în totalitate articolul 100 din proiectul noului Cod de procedură penală.

Miercuri, Guvernul a adoptat Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de Procedură Civilă, după care le-a transmis Parlamentului. Preşedintele Traian Băsescu declara, joi, că proiectele vor fi analizate într-o comisie, după care dacă nu vor fi adoptate prin proceduri parlamentare până pe 15 mai, vor trece prin asumarea răspunderii Guvernului.

În 13 februarie, APADOR-CH aprecia că elaborarea proiectului noului de Cod de procedură penală s-a făcut cu încălcarea legii privind transparenţa decizională, fiind supusn dezbatere publică în forma unei "ciorne de proiect".

Organzaţia considera că, potrivit articolului 6 din Legea 52/2003, trebuie supus dezbaterii publice un proiect de act normativ, iar nu doar o simplă ciornă de proiect, o varintă volatilă, instabilă de proiect, aflată în continuă modificare. Acelaşi articol prevede obligativitatea publicării expunerii de motive odată cu publicarea integrală a textului proiectului.

"Ceea ce a făcut public Ministerul Justiţiei a fost doar un «proiect de proiect», o ciornă de proiect denumită «proiect în lucru», datând din aprilie 2008, fără expunere de motive, şi care a suferit în continuare, şi după publicare, modificări de conţinut din partea ministerului. De altfel, chiar în nota de subsol la acest proiect, se recunoştea faptul că în discuţie se află o ciornă de proiect: «Prezentul proiect este în continuare un Proiect în lucru»", se preciza în documentul citat.

APADOR-CH mai susţinea că nu se pot face observaţii, propuneri, comentarii cu privire la o "ciornă, întrucât textele din aceasta - supuse unor continue modificări- nu îşi mai păstrează, la data comentariilor, conţinutul publicat".

Potrivit ONG-ului, singurul proiect al Codului de procedură penală, care îndeplineşte condiţiile legii transparenţei decizionale, este cel datat 2 decembrie 2008, document care a fost trimis direct Parlamentului României, cu eludarea obligaţiei de consultare publică.

APADOR-CH solicita ca, înainte de retrimiterea proiectului în Parlament, ministerul să organizeze o reală dezbatere publică a proiectului Codului de procedură penală, cu respectarea Legii 52/2003.

ONG-ul avea o serie de critice la adresa proiectului, între care faptul că nu se justifică menţinerea instanţelor şi parchetelor sau secţiilor militare şi nici excluderea victimei infracţiunii din categoria părţilor din procesul penal.

De asemenea, o altă observaţie se referea la drepturile avocatului şi la probele obţinute ilegal care pot fi folosite în proces, în anumite cazuri.

"Mai mult, articolul 100 alineatele 4 şi 5 din proiect prevede posibilitatea folosirii în procesul penal a probelor obţinute prin tortură. Aceasta în condiţiile în care toate convenţiile şi tratatele sau pactele internaţionale în materie la care România este parte interzic folosirea torturii, fără posibilitatea aplicării vreunei excepţii. APADOR-CH consideră că nicio probă obţinută în mod ilegal, şi cu atât mai mult, prin tortura, nu trebuie să fie folosită în proces", se arăta în document.

O altă problemă a proiectului pentru noul Cod de procedură panală se referea la identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de telecomunicaţii ori a unui punct de acces la un computer, APADOR-CH arătând că trebuie introdus un alineat nou care să prevadă informarea persoanei cu privire la faptul că a făcut obiectul acestei măsuri de supraveghere.

Pe de altă parte, APADOR-CH considera proiectul Codului penal publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei "un progres necesar atât faţă de legea penală în vigoare, cât şi de Codul penal adoptat în anul 2004, dar neaplicat prin prorogări repetate în fiecare an, inclusiv în 2008".

"Asociaţia apreciază reducerea substanţială a situaţiilor în care minorii pot fi sancţionaţi cu pedepse privative de libertate, precum şi, în general, a pedepselor pentru fapte penale ce prezintă un pericol social relativ mic. De asemenea, este bine venită extinderea sferei de aplicare a amenzilor, ca pedeapsă principală sau ca alternativă la încarcerare. APADOR-CH insistă însă pentru includerea muncii în folosul comunităţii ca pedeapsă principală şi nu doar alternativă sau complementară cum prevede proiectul în discuţie", se mai arăta în comunicat.

Pe lângă aspectele pozitive, există în proiect reglementări care, în opinia asociaţiei, trebuie să fie modificate, completate sau eliminate în scopul realizării unui mai bun echilibru între conduita impusă de stat şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

În plus, APADOR-CH considera necesar ca, în paralel cu proiectul Codului penal, să fie modificată în mod corespunzător şi Legea cazierului judiciar, Legea 290/2004, pentru ca instituţiile nou introduse în materia sancţiunilor penale să se regăsească din punct de vedere al notării sau ştergerii din cazier şi în această lege. Potrivit articolului 2 din Legea 290/2004, în cazierul judiciar se ţine evidenţa persoanelor condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau administrativ.

În iunie 2007, APADOR-CH a transmis prima variantă a a acestor comentarii către Ministerul Justiţiei şi din cauză că unele dintre criticile formulate la aceea dată au rămas valabile, chiar dacă proiectul a suferit modificări, ONG-ul reitrează observaţiile sale cu privire la acestea.