Raportul privind libertatea presei în România în 2008/MEDIAFAX

Agenţia de Monitorizare a Presei a lansat, joi, într-o conferinţă de presă, Raportul privind libertatea presei în România în 2008, apreciind că summitul NATO a fost evenimentul la care s-au înregistrat cele mai grave încălcări ale dreptului la liberă exprimare. 

La conferinţa de presă au fost prezenţi Mircea Toma, preşedintele AMP, Liana Ganea şi Răzvan Martin, coordonatori de proiect, dar şi Cezar Ion, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR), şi Cristi Godinac, preşedintele Uniunii Sindicale Mediasind. Conform lui Martin, care a prezentat succint raportul, cel mai grav eveniment de încălcare a dreptului de exprimare în 2008 este considerat summitul NATO, care s-a desfăşurat la Bucureşti în perioada 2 - 4 aprilie 2008. Acesta a precizat că 2008 este "mult mai grav" din punct de vedere al libertăţii de expresie şi libertăţii presei în România. "Ceea ce remarc ca elemente mai ?gogonate? ale lui 2008 sunt summitul NATO (...) şi faptul că am mai împlinit încă un an fără o lege a radioului şi televiziunii publice. (...) Cea mai importantă problemă este lipsa de reacţie a autorităţilor în cazuri ale îngrădirii dreptului la liberă exprimare", a spus şi Mircea Toma.

"Simt un progres în ceea ce priveşte autoreglementarea presei", a spus Liana Ganea ca aspect pozitiv pentru anul 2008 în domeniu.

În acest sens, Toma a subliniat că şi faptul că tot mai mulţi jurnalişti au câştigat în instanţă drepturi salariale este un lucru de apreciat. Pe de altă parte, în cadrul conferinţei, Toma a anunţat lansarea "Ghidului juridic pentru jurnalişti", catalogat drept un produs "extrem de bine primit de comunitatea de jurnalişti care vizitează tribunalele", subliniind că acesta este unul dintre cele mai de ajutor produse pe care le-a produs AMP.

Conform raportului FreeEx, cele mai importante evenimente ale anului 2008 cu impact asupra libertăţii de exprimare au fost abuzurile fără precedent comise de autorităţi pe durata summitului NATO, continuarea iniţiativelor legislative cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare şi a dreptului la liberă informare (cum ar fi legea ştirilor pozitive), promovarea iniţiativelor legislative importante fără consultare publică (de exemplu, proiectele noilor coduri civil şi penal), lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte modificarea legii de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune şi asigurarea independenţei celor trei instituţii publice (SRTv, SRR, Agerpres), crearea unui precedent privind pedepsele disproporţionate aplicate jurnaliştilor, interzicerea de către CNA a unor spoturi electorale sau comerciale pe baza unor judecăţi de valoare vag definite de lege.

De asemenea, raportul menţionează, la capitolul evenimente cu impact asupra libertăţii de expresie, continuarea procesului de trecere la digitalizare şi tentativa Guvernului Tăriceanu de a nu transparentiza acest proces, criza economică, scăderea audienţelor tv şi creşterea importanţei sectorului online, menţinerea practicii unor clienţi de publicitate de a ameninţa instituţiile media cu retragerea publicităţii ca urmare a unor nemulţumiri legate de politica editorială, degradarea accentuată a actului jurnalistic, prin desconsiderarea normelor etice şi profesionale elementare şi promovarea caracterului senzaţional. Acestora li se adaugă suspiciunea că unii dintre radiodifuzori au utilizat practici lipsite de etică şi ilegale în campania electorală, prin perceperea de taxe pentru apariţia unor candidaţi în emisiuni de dezbateri găzduite de jurnalişti cunoscuţi, dar şi implicarea unor instituţii media importante în tentativele autorităţilor de manipulare a opiniei publice (summitul NATO) sau transformarea acestora în avocaţi ai restrângerii libertăţii de expresie artistică (cazul expoziţiilor organizate de ICR).

La capitolul "Agresiuni", AMP arată că, în 2008, în numeroase cazuri, reprezentanţii forţelor de ordine asistă pasiv la agresiunile comise împotriva jurnaliştilor, observând, de asemenea, o lipsă de preocupare în rezolvarea dosarele în care sunt cercetate fapte de agresiune asupra acestora.

Ca recomandări, raportul indică faptul că reprezentanţii forţelor de ordine trebuie să asigure protecţia jurnaliştilor care îndeplinesc funcţia de informare a publicului şi cere o diseminare a concluziilor anchetelor Poliţiei şi a soluţiilor date de Parchet, judecătorii, tribunale etc., fapt ce poate avea rolul pozitiv de a diminua numărul agresiunilor asupra ziariştilor.

De asemenea, AMP recomandă jurnaliştilor să se marcheze cu vestă şi legitimaţie de presă atunci când se află pe teren în zone cu posibilitate de conflict, dar şi să se abţină să hărţuiască persoanele publice şi cetăţeni obişnuiţi atunci când informaţiile căutate nu sunt de interes public.

La capitolul "Ameninţări şi insulte", raportul subliniază că ameninţările de orice fel la adresa presei sunt inacceptabile, mai ales atunci când vin din partea reprezentanţilor autorităţilor, a politicienilor sau a altor persoane publice, dar şi că instituţiile publice sau autorităţile ale căror angajaţi ameninţă jurnalişti trebuie să se delimiteze şi să condamne astfel de comportamente.

De asemenea, AMP spune că instituţiile media au datoria să se implice activ în protejarea jurnaliştilor, să le asigure pregătirea relevantă pentru a relata în cazuri care implică investigaţii ale lumii interlope sau deplasări în zone de conflict şi să păstreze legătura cu organizaţii naţionale şi internaţionale care se ocupă cu protecţia jurnaliştilor. Capitolul "Presiuni ale autorităţilor. Presiuni politice şi economice" marchează faptul că, în 2008, autorităţile au comis abuzuri fără precedent pe durata summitului NATO, dar şi faptul că CNA îşi depăşeşte atribuţiile prin invocarea în deciziile luate a unor judecăţi de valoare vag definite de lege, cu scopul cenzurării unor spoturi publicitare sau electorale.

Totodată, AMP observă că, în cazul postului public de televiziune - TVR - continuă presiunile politice. Pe de altă parte, raportul arată că, anul trecut, unii clienţi publicitari au continuat să ameninţe instituţiile media cu retragerea publicităţii ca urmare a unor nemulţumiri legate de politica editorială şi remarcă faptul că distribuţia publicaţiilor tipărite este încă un segment vulnerabil actelor de cenzură. Ca recomandări la acest capitol, AMP arată că politicienii şi autorităţile au obligaţia să nu comită acte care limitează libertatea de expresie.

Mediile publice trebuie să fie protejate de orice influenţă editorială venită din zona politică, iar instituţiile media au obligaţia primordială de a proteja libertatea de exprimare şi pe cea de informare, chiar şi atunci când acestea pot dăuna intereselor comerciale. De asemenea, raportul spune că media trebuie să acţioneze cu prudenţă atunci când transmite informaţii oferite de autorităţi, mai ales atunci când sursa acestora sunt serviciile secrete. Raportul indică faptul că există un ridicat potenţial de manipulare a opiniei publice în informaţiile provenind din acest tip de surse, iar presa are obligaţia de a nu fi părtaşă unor acte de dezinformare şi manipulare.

Astfel, în viziunea AMP tot ceea ce comunică Guvernul, instituţiile statului sau politicienii, mai ales în preajma unor evenimente extraordinare, trebuie tratat cu maximă prudenţă până la trecerea informaţiilor prin filtre de verificare şi interpretare de către ziarişti.

La capitolul "Procese", AMP susţine că daunele morale şi despăgubirile materiale pot inhiba exercitarea dreptului la liberă exprimare atunci când cuantumul acestora este exagerat de mare sau disproporţionat faţă de fapta comisă.

În acest sens, AMP recomandă ca politicienii şi reprezentanţii autorităţilor să dea dovadă de un grad mai mare de toleranţă la criticile pe care le primesc din partea presei, activitatea acestora fiind de maxim interes public, iar înalţii oficiali ai statului ar trebui să se abţină de la a acţiona în instanţă jurnalişti, ei având la îndemână alte mijloace pentru a contracara informaţiile defăimătoare la adresa lor. Secţiunea "Conflicte de muncă" arată că jurnaliştii care atacă în instanţă măsurile abuzive şi ilegale ale angajatorilor au câştig de cauză, în majoritatea cazurilor, dar şi că unele conflicte de muncă au repercusiuni asupra conţinutului editorial, în timp ce criza economică începe să afecteze puternic salariaţii din media. De asemenea, AMP susţine că la televiziunea publică încă se utilizează tertipuri organizatorice cu scopul evident de a hărţui angajaţii incomozi. Astfel, AMP recomandă jurnaliştilor atenţie la semnarea contractului de drepturi de autor. De asemenea, raportul susţine că rezolvarea unor conflicte de muncă nu trebuie să afecteze dreptul la informare al cetăţeanului, iar ziariştii nu trebuie să accepte acele contracte de muncă ce conţin clauze ce contravin Contractului Colectiv de Muncă, în timp ce angajatorii nu ar trebui să încerce să le impună, pentru că sunt ilegale.

Capitolul "Etică şi autoreglementare" arată că, în 2008, s-a remarcat o degradare fără precedent a actului jurnalistic, prin desconsiderarea normelor etice şi profesionale elementare, dar şi faptul că goana după audienţă a fost transformată în criteriul absolut de valorizare a actului jurnalistic.

Raportul AMP face precizări şi în ceea ce priveşte piaţa media şi de publicitate a anului 2008. Astfel, raportul arată că, anul trecut, a continuat procesul de tabloidizare a informaţiei transmise pe toate canalele (print, tv, radio şi online), în timp ce audienţele tv au scăzut, iar sectorul online a căpătat o importanţă din ce în ce mai mare. Potrivit raportului, în 2008, piaţa de media nu a suferit transformări spectaculoase faţă de anii precedenţi, însă AMP constată că aceasta a continuat să crească.

Criza economică şi-a făcut simţit efectul: în ultimele luni ale lui 2008 şi primele luni ale lui 2009, s-a înregistrat o reducere a bugetelor de publicitate, unele publicaţii au fost închise, s-au operat reduceri de personal sau/şi salariale. În ceea ce priveşte piaţa de publicitate, în 2008, aceasta a fost estimată de către reprezentanţii industriei la aproximativ 600 de milioane de euro, televiziunile fiind beneficiarele a circa 80% din această sumă. Creşterea per ansamblu raportată la anul 2007 este de circa 20%, la aceasta contribuind şi reclamele electorale din cele două campanii care au avut loc anul trecut. Totodată, în 2008, se observă o scădere atât a audienţelor televiziunilor, cât şi a tirajelor ziarelor. Astfel, postul de televiziune Pro TV a fost lider pe piaţa de televiziune în anul 2008, cu o cotă de piaţă de 16,5%, acesta fiind urmat de Antena 1, cu 9,4%, Acasă, Kanal D, Prima TV, Realitatea TV şi TVR. Raportul subliniază o scădere a audienţei canalelor publice în favoarea unor posturi comerciale şi chiar a unor canale de nişă. În ceea ce priveşte presa scrisă, raportul menţionează că s-a consemnat o evoluţie importantă pe zona tabloidelor (creştere de peste 70% faţă de anul precedent), o consecinţă în special a creşterii cotidianelor Click! şi Cancan, lider de piaţă fiind tot un tabloid, Libertatea. Pe segmentul presei locale, s-au înregistrat creşteri ale încasărilor din publicitate şi în urma celor două campanii electorale care au avut loc anul trecut. Astfel, în 2008, grupul European Media Investment AG (EMI), companie afiliată ARBOmedia AG (Germania), şi-a consolidat poziţia de lider al pieţei locale de print, după ce a demarat, în luna aprilie, un parteneriat strategic cu grupul Media Sud Europa. Acesta din urmă deţine publicaţiile Curierul Naţional, Gazeta de Olt şi Gazeta de Sud, cotidianul local cu cea mai mare circulaţie. Parteneriatul vizează zona editorială şi cea de tipografie.

Piaţa de radio este dominată de Radio România Actualităţi, cu o cotă de piaţă de 16,1%, acesta fiind urmat de Radio Europa FM (15,1%) şi de Kiss FM (14,1%) - cifre valabile pentru perioada septembrie - decembrie 2008.

Publicitatea din zona online a continuat să crească, estimările variind între 12 şi 15 milioane de euro. Raportul privind libertatea presei în România în 2008 a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei. Programul Libertatea de Exprimare - FreeEx a fost demarat de ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei în august 1999, cu scopul de a contribui la protejarea şi promovarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei. ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei publică rapoarte anuale referitoare la situaţia libertăţii presei în România. Raportul este finanţat de Open Society Institute (OSI) şi Ambasada SUA la Bucureşti. Echipa care a lucrat la întocmirea celei de-a 10 ediţii a raportului pe 2008 este formată din Liana Ganea, Răzvan Martin, Laurenţiu Sîrbu, Mircea Toma şi Ştefan Cândea. Cazurile raportate au ca surse: investigaţiile directe ale echipei FreeEx (discuţii şi corespondenţe cu părţile implicate, cu avocaţi ai părţilor, cu instituţiile statului etc.), informaţii culese cu ajutorul reţelei freeex, articole apărute în presa scrisă, ştiri radio şi tv, bloguri şi publicaţii online. Raportul se bazează şi pe rapoarte oficiale sau rapoarte publicate de alte instituţii independente.