Hotărârile pronunţate de CEDO privind restituirea imobilelor naţionalizate

Hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României privind restituirea imobilelor naţionalizate, aplicarea procedurii hotărârilor pilot pentru disfuncţionalităţi sistemice şi autorităţile potenţial responsabile - sunt teme abordate într-o culegere ce va fi lansată joi. Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Editura Universitară organizează joi, ora 14.00, la sediul Academiei Române din Calea Victoriei, conferinţa "Hotărârile pronunţate de CEDO împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile. Aplicarea procedurii hotărârilor pilot pentru disfuncţionalităţi sistemice". Lucrarea "Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României din perioada 1994-2009. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile", în care autorii Dragoş Călin, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Bianca Ţăndărescu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Mihaela Vasiescu, judecător la Curtea de Apel Tîrgu Mureş, Paula-Andrada Coţovanu, judecător la Curtea de Apel Piteşti, Beatrice Ramaşcanu, judecător la Tribunalul Bucureşti, Ionuţ Militaru, judecător la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Serena Militaru, judecător la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, Roxana Lăcătuşu, judecător la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Lucia Zaharia, judecător la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Lavinia Cîrciumaru, judecător la Judecătoria Constanţa şi Alexandra Lăncrănjan, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti au urmărit să rezume fiecare cauză în care România a fost condamnată de CEDO, să găsească autorităţile potenţial responsabile, necruţând în vreun fel puterea judecătorească, şi să observe în ce măsură acestea s-au conformat şi au reacţionat concret, după pronunţarea hotărârilor.

În februarie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat în discuţie aplicarea procedurii pilot în două cauze, cu privire la imobilele naţionalizate confiscate în mod abuziv de regimul comunist din România în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Hotărârile pilot adoptate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care relevă o tendinţă de constitiuţionalizare a activităţii Curţii, au menirea de a identifica acele probleme juridice controversate cu care se confruntă în mod constant un număr mare de justiţiabili care se adresează Curţii de la Strasbourg. În această procedură, Curtea se pronunţă asupra unei situaţii care a generat un val de cereri şi care relevă o problemă structurală a sistemului de drept, indicând măsurile generale ce trebuie luate pentru a elimina inadvertenţele sistemice şi structurale care determină numărul foarte mare de cereri. Odată cu declanşarea procedurii, toate cauzele aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, având acest obiect, au fost suspendate până când autorităţile statului român vor adopta măsurile legislative, administrative şi bugetare care vor fi impuse. În cauza Maria Atanasiu şi alţii contra României, a cărei soluţie s-a pronunţat în de 12 octombrie 2010, Curtea a invocat cele peste o mie de cauze având ca obiect restituirea imobilelor naţionalizate de statul român şi cauzele în care România este frecvent condamnată pentru diversele încălcări ale Primului Protocolul adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Curtea a atras atenţia că, în ciuda zecilor de hotărâri prin care s-a pronunţat asupra ineficienţei mecanismului de acordare a compensaţiilor pentru imobilele naţionalizate de statul român, nu s-au realizat progrese semnificative în privinţa reformării şi consolidării cadrului legislativ în materie. "Care sunt remediile pentru disfuncţionalităţile sistemice şi care ar putea fi autoritatea responsabilă pentru acest val de hotărâri? În urma numeroaselor condamnări ale României, în opinia publică s-a transmis cu o siguranţă specifică, de către oamenii politici, presă ori de către reprezentanţi ai autorităţilor publice, ideea că judecătorii poartă vina exclusivă a acestor condamnări, desigur, în planul cauzalităţii fiind ultima verigă înainte de trimiterea unei cauze pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de opinie se bazează pe argumente speculative, iar nu pe o cercetare ştiinţifică amănunţită", spune conf. univ. dr. Mihai Şandru.

Rezumarea hotărârilor şi extragerea argumentelor relevante din motivarea Curţii, cu riscul asumat de a afecta - câtuşi de puţin - acurateţea textului original, constituie totuşi un avantaj deoarece culegerea permite parcurgerea în timp scurt a întregii jurisprudenţe CEDO şi devine un instrument util în biblioteca oricărui teoretician sau practician al dreptului, deziderat căruia îi serveşte şi modul în care a fost concepută indexarea după cuvinte cheie, cu trimitere la toate cauzele relevante din perioada 1994-2009. Nu în ultimul rând, motivele expuse în analiza fiecărei speţe privind autorităţile potenţial responsabile, deşi emană de la autorii culegerii, dar pe baza aprecierilor Curţii Europene, constituie un punct de reper pentru activitatea celor obligaţi, în virtutea funcţiei sau profesiei, să respecte sau să garanteze exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, potrivit lui Şandru.

De aceea, nu a fost omisă nici evoluţia dreptului intern, pozitivă sau negativă, autorii indicând - acolo unde au fost identificate - consecinţele hotărârii, care ar trebui să folosească celor interesaţi pentru a descoperi remediile interne actuale. Scopul acestui studiu şi metodologia aleasă au plecat tocmai de la o analiză foarte atentă a situaţiei de fapt, a motivării fiecărei hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe fond, pentru a identifica mecanismul care a condus în final la încălcarea dreptului fundamental respectiv. Dezbaterea în cadrul Conferinţei îşi propune un scop constructiv, acela de a identifica remediile în dreptul intern, ce vor trebui implementate de Statul român prin măsuri generale de natură legislativă, administrativă sau bugetară. (MEDIAFAX)