Comemorarea victimelor Pogromului din 1941/Rompres

 Autorităţile locale ieşene au conferit luni seară şase titluri de Cetăţean de onoare al municipiului Iaşi unor supravieţuitori ai Pogromului din vara anului 1941, fiind astfel primul oraş din ţară care acordă o astfel de distincţie.
Andrei Călăraşu (regizor de teatru, televiziune şi film, jurnalist şi scriitor de limba română în Israel) a fost dus pe 29 iunie 1941 la Chestura Poliţiei din Iaşi. A doua zi a fost îmbarcat în trenul morţii Iaşi - Călăraşi, împreună cu tatăl şi fratele său, aceştia decedând pe drum. Constantin Benone (inginer geolog, care a descoperit cele mai radioactive ape din ţară, în nord-vestul Moldovei şi a unui zăcământ de sulfuri complexe auro-argentifere lângă Deva) s-a aflat printre puţinii supravieţuitori din trenul morţii Iaşi - Podul Iloaiei. Finchelstein Leizer a fost supus unui regim de muncă forţată timp de şase luni în lagărul de la Podul Iloaiei, apoi a fost transferat în lagărele de la Cetatea Albă şi Predeal. Fischer Marcel (referent la Opera Naţională Iaşi) a fost marcat de moartea prin împuşcare a tatălui său, la vârsta de 39 de ani, în zilele Pogromului de la Iaşi. Fratele său a murit prin sufocare în trenul morţii, din care au supravieţuit doar trei oameni, printre care şi Fischer. Iancu Ţucărman (inginer agronom) a fost arestat şi îmbarcat în trenul morţii Iaşi - Podul Iloaiei din 30 iunie 1941 se numără printre ultimii şase supravieţuitori ai trenului morţii Iaşi - Podul Iloaiei şi, de asemenea, Leonard Zăicescu (jurnalist). Din cei 137 de evrei aflaţi în vagon, au supravieţuit doar opt oameni, printre care şi el.
Acesta este primul gest care se face în România de a acorda titlul de Cetăţean de onoare unor supravieţuitori ai Pogromului din 1941. Totodată, este prima oară când administraţia locală a Iaşiului recunoaşte la acest nivel ceea ce s-a întâmplat la în vara lui 1941.
Cu acest prilej, viceprimarul Vasile Munteanu a subliniat că 'Iaşiul nu este un oraş antisemit'.
'Prin acordarea acestui titlu, Primăria Municipiului Iaşi îşi exprimă deopotrivă profundul regret faţă de experienţa tragică trăită de aceşti oameni în 1941, precum şi deplina consideraţie faţă de curajul acestora de a depăşi nu numai acel cumplit eveniment dar şi zilele negre pline de amintiri neplăcute. Aceşti şase eroi ne-au demonstrat tuturor că viaţa trăită în demnitate reprezintă cea mai bună replică dată absurdului unor sorţi teribile', a declarat Vasile Munteanu.
Programul '70 de ani de la Pogromul din Iaşi' a fost deschis luni prin comemorările de la cimitirele din Podu Iloaiei şi Târgu Frumos, unde au fost prezenţi primarii celor două oraşe, reprezentanţi ai INSHR-EW, ai Comunităţii Evreilor din Iaşi, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Mark Gitenstein, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, reprezentanţi ai Muzeului Holocaustului din Washington.
De asemenea, a avut loc vernisajul expoziţiilor 'Destine întrerupte. 70 de ani de la Pogromul din Iaşi', la Muzeul Unirii şi 'Cum a fost posibil?', la Galeriile Dana. Doi ieşeni, de 28 şi 46 de ani, au protestat în faţa Muzeului Unirii afişând un banner cu mesajul 'Stăpâni veţi ajunge numai dacă noi vom pieri' în momentul în care în incinta acestuia se desfăşura vernisajul expoziţiei 'Destine întrerupte. 70 de ani de la Pogromul de la Iaşi'.
Agentul Alina Vezeteu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Iaşi, a declarat pentru AGERPRES că cei doi au fost duşi la o secţie de poliţie, la audieri, pentru a se stabili dacă mesajul de pe banner avea un caracter antisemit.
'În cazul în care se confirmă, aceştia riscă amendă de la 200 la 1.000 de lei', a precizat agent Alina Vezeteu.
Marţi, cea de-a doua zi a evenimentului, va începe cu un ceremonial, fiind dezvelite două plăci comemorative. Una pe clădirea-monument a fostei Chesturi din perioada interbelică, imobil în beciul căruia sute de evrei au fost torturaţi sau ucişi, şi o alta pe clădirea Gării, locul de unde supravieţuitorii chinurilor de la Chestură au fost obligaţi să se urce în cele două vagoane de marfă, special pregătite, care au plecat spre Călăraşi şi Podu Iloaiei, 2.713 evrei murind atunci.