Numărul românilor aflaţi în Italia la sfârşitul anului 2007

Numărul românilor aflaţi în Italia la sfârşitul anului 2007 era de
1.016.000, faţă de 556.000 cu un an în urmă, dintre aceştia 749.000
aflându-se în peninsulă din motive legate de muncă, 239.000 din motive
familiale, iar 28.000 din alte motive, conform unui studiu al
organizaţiei Caritas Migrantes.

Estimările aferente sfârşitului anului 2007 reflectă în ce măsură
lucrătorii români au beneficiat de oportunităţile de liberă circulaţie
dobândite odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, se arată
într-un studiu efectuat de organizaţia Caritas Migrantes, inclus în
volumul intitulat "România, Imigrare şi muncă în Italia", lansat marţi
la MAE.

Din calculele efectuate de Caritas Migrantes, rezultă că numărul
românilor prezenţi în Italia a crescut în cursul unui an de la 556.000
la 1.016.000, motivele principale fiind cele de integrare pe piaţa
muncii.

La 31 decembrie 2007, populaţia română prezentă în Italia rezulta
structurată astfel: 749.000 din motive de muncă (73,7%), 239.000 din
motive familiale iar 28.000 din alte motive. La începutul anului 2007,
conform estimărilor Caritas Migrantes, dintr-un total de 3.690.000 de
imigranţi, cetăţenii români erau în număr de 556.000, adică 15,1% din
totalul populaţiei străine, 53,4% dintre aceştia fiind femei.

Din punctul de vedere al distribuirii teritoriale a românilor, conform
estimărilor Caritas Migrantes, comparativ cu 2006, este redimensionat
procentul românilor aflaţi în Nordul Italiei (a scăzut de la 60,9% în
2006 la 55,4%), acesta diminuându-se uşor în partea de Centru (a
scăzut de la 33,5% la 32,4%). În partea de Sud a Italiei şi în Insule,
prezenţa românilor s-a dublat de la 5,9% în 2006 la 12,2%.

"Între România şi Italia există un adevărat câmp magnetic al
mobilităţii umane, România este simbolul unui imens rezervor de forţă
de muncă, reprezentând totodată un punct de atracţie pentru
investitorii străini, în timp ce Italia a devenit simbolul ţării de
primire a muncitorilor români", se arată în lucrarea prezentată,
marţi, la MAE.

"Cetăţenii români prezenţi în Italia erau în număr de 8.000 în anul
1990. În anul 1999 erau 50 de mii de persoane, pentru a ajunge în anul
2002 la 100.000", se arată în această lucrare, potrivit căreia, în
anul 2000, 20% dintre autorizaţiile în scop de muncă erau eliberate
cetăţenilor români.

De asemenea, potrivit raportului, în anul 2006, două treimi dintre
românii prezenţi în Italia au sosit în această ţară din motive de
muncă (63,3%).
Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional contra Accidentelor
de Muncă şi Bolilor Profesionale (INAIL), 263.000de români au lucrat
în anul 2006 pentru cel puţin o zi, fiind înregistraţi, ca persoane
ocupate. De asemenea, conform Unioncamere, în anul 2006, în Italia îşi
desfăşurau activitatea 15 mii de lucrători autonomi români.

În total, la sfârşitul anului 2006, două treimi din cetăţenii români
erau prezenţi în regiunile nordice (60,6%), o treime în Italia
centrală (33,5%) şi unul la fiecare 20 în partea de Sud şi în insule
(5,9%). Regiunea în care cetăţenii români erau cei mai reprezentativi
era Lazio, unde erau prezenţi 20,8% din totalul românilor, (17,2%
dintre aceştia aflându-se la Roma). Într-un clasament, Regiunii Lazio
era urmată de Piemonte şi Lombardia ( cu prezenţe ale românilor
cuprinse între 15% şi 16%).

La nivel de provincii, Roma şi Torino reprezentau cei doi poli
principali ai colectivităţii române, cu incidenţe record între 26% şi
38% din totalul prezenţei locale a imigranţilor. Şi în alte provincii
ale Italiei se înregistra o incidenţă excepţională, spre exemplu:
Trento (42,8%), Padova (37,6%), Arezzo (37,1%).

Mulţi romi rezidenţi în Italia au rezidenţa română, respectiv mai
puţin de 10% din totalul populaţiei imigrante străine, dar aproximativ
o treime din populaţia de romi, care în Italia se ridică la numărul
total de 150.000.

Marea majoritate a românilor prezenţi în Italia provine din sate din
zona Moldovei, din partea orientală a României care reprezintă una
dintre cele mai sărace zone ale ţării, precizează documentul.

Nivelul de educaţie, conform ultimelor date ale recensământului din
2001 este mediu - ridicat pentru un procent de 59,2 dintre românii
rezidenţi în Italia, chiar dacă procentul celor care deţin o diplomă
de studii superioare este mai mic de 8 procente.

"Sumele de bani trimise înapoi acasă de către lucrătorii români
proveneau în mare parte din Nordul Italiei (45,5%) şi din Centru
(38,1%). Din Provincia Roma erau trimişi în România cei mai mulţi
bani, reprezentând un procent de 24,8%. Aceşti muncitori lucrau în
special pe şantierele de construcţii (20,8%), în hoteluri şi
restaurante (11,1%). Cei 15.000 de lucrători autonomi erau
concentraţi, de asemenea, în sectorul construcţiilor, în procent de
80%", potrivit statisticilor Caritas Migrantes.

(MEDIAFAX)